Fondurile de pensii capitalizate, administrate privat - o posibilă soluţie faţă de „ameninţarea" demografică

Administrarea sistemului public de pensii constituie una dintre provocările acestui secol. Peste tot în lume, state dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiţie îşi pun problema necesităţii reformării sistemelor pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii, în special a celor redistributive, finanţate prin contribuţiile persoanelor active, de tipul - pay as you go.

Este deja bine cunoscut faptul ca tranzitia demografica rapida cauzata de cresterea sperantei de viata şi declinul ratei de natalitate a condus la cresterea rapida a numarului persoanelor vârstnice în totalul populatiei. Pentru acest motiv, specialişti din diverse domenii şi factori de decizie politica sunt în cautarea unor informatii complete şi solutii viabile pentru realizarea unor aranjamente optime privind siguranta persoanelor la batrânete.

Totodată, realizarea coeziunii economice şi sociale reprezintă expresia solidarităţii europene şi in acelasi timp o cerinţă pentru realizarea criteriilor de eficienţă economică şi competitivitate globală.

Sistemele de pensii ale statelor membre din Uniunea Europeană se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate, co-există şi funcţionează sisteme de pensii necontributive şi sisteme de pensii ocupaţionale, sisteme  publice redistributive şi capitalizate, sisteme private. Comisia Europeană nu ţine să impună un model  „ideal", stabilirea parametrilor şi tipului de sistem de pensii rămâne o prerogativă a politicii interne a fiecărui stat membru.

În materie de pensii, altele decât cele furnizate de sistemele publice de pensii, acquis-ul comunitar vizează protejarea drepturilor suplimentare de pensie ale salariaţilor şi lucrătorilor independenţi care se deplasează în interiorul Uniunii Europene - Directiva nr 49/98 şi activităţile şi supravegherea instituţiilor care furnizează pensii ocupaţionale – Directiva nr 43/2001.

In acest context, in România, realitatea unor fenomene sociale precum procesul de îmbătrânire a populaţiei şi scăderea demografică  reprezintă factori de interes constant în atenţia Guvernului actual.

Analizele şi studiile efectuate pe plan international au identificat trei functii ale sistemelor de securitate sociala şi anume: redistribuirea, economisirea şi asigurarea. Diferitele opţiuni politice pentru întrunirea celor trei funcţii au luat în considerare doua criterii: impactul asupra populaţiei vârstnice şi impactul asupra economiei în ansamblul ei.  

În acelasi timp, studiile şi analizele au scos în evidenţă faptul ca siguranţa financiară a persoanelor vârstnice şi dezvoltarea economică pot fi cel mai bine susţinute dacă sistemul de pensii se bazează pe diversificarea surselor de obtinere a pensiilor, cuprinzând mai multe componente.

Principalele direcţii în abordarea politicii sociale, conform Programului de guvernare vizează crearea condiţiilor minime de participare efectivă a cetăţenilor la viaţa socială, prin asigurarea garanţiilor colective, legislative sau de altă natură, în paralel cu creşterea continuă a gradului de responsabilitate individuală.

Etapa actuală a reformei sistemului de pensii:

1. Consolidarea sistemului public în sensul obiectivului european – pensii „adecvate şi sustenabile"

În etapa actuală a reformei sistemului de pensii, prezenta echipă ce îşi asumă cu responsabilitate gestionarea problematicii are în vedere atingerea celor trei repere, stabilite de:

• integrarea României în Uniunea Europeană – consolidarea sistemului public de pensii şi furnizarea unor pensii adecvate şi sustenabile;
• prevederile Programului de guvernare pentru perioada 2005-2008 privind îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice prin reaşezarea pe baze echitabile a sistemului de asigurări sociale, în principal, prin reformarea sistemului public de pensii, axat pe trei obiective principale:
  • consolidarea financiară a sistemului public de pensii şi asigurarea unui venit adecvat pentru pensionarii din sistem;
  • reconstrucţia sistemului public de asigurări sociale prin "curăţarea" sa, printre alte măsuri, de unele tipuri de prestaţii necontributive;
  • introducerea de noi alternative de finanţare şi de administrare a pensiilor de tipul sistemelor de pensii capitalizate, administrate privat, care să asigure pensionarilor viitori nu numai un venit sigur, dar şi decent.

• respectarea condiţionalităţilor pentru acordarea celei de a doua tranşe a Împrumutului pentru Ajustare Programatică (PAL 2) şi realizarea tuturor obiectivelor stabilite în cadrul Proiectului Dezvoltarea Sectorului Social, finanţat din împrumutul 4616 RO acordat de Banca Mondială.

2. Cadrul legislativ necesar introducerii pensiilor capitalizate, administrate privat

După mai multe încercări de reformare a sistemului de pensii prin crearea cadrului legal şi instituţional corespunzător, la sfârşitul anului trecut, au fost adoptate două legi noi: Legea nr.249/2004 privind pensiile ocupaţionale şi Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

În conformitate cu legile promulgate în anul 2004, funcţionarea fondurilor de pensii este condiţionată de existenţa unui organism de reglementare şi supraveghere prudenţială.

Toate părţile implicate au considerat că cea mai bună procedură de urmat a constituit-o înfiinţarea de urgenţă a unei comisii pentru supravegherea sistemului de pensii private, independente, care să poată începe activitatea de dezvoltare a structurii interne, a procedurilor operaţionale, să angajeze şi să formeze personal, să elaboreze şi să publice normele necesare pentru derularea unui program eficient de reglementare şi supraveghere a sistemului de pensii private.

Înfiinţarea acestei comisii şi funcţionarea ei va fi susţinută în primii ani din împrumutul Băncii Mondiale 4616 RO cu destinaţia  organizării şi dezvoltării instituţiei pentru supravegherea şi reglementarea sistemului pensiilor private.

Subliniind necesitatea înfiinţării în cel mai scurt timp posibil, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a elaborat şi promovat  spre aprobare o Ordonanţă de urgenţă, a unei autorităţi independente de supraveghere a sistemului de pensii private în scopul asigurării cadrului administrativ şi instituţional pentru elaborarea normelor, necesare funcţionării efective a fondurilor de pensii şi crearea structurii operaţionale de supraveghere.

În prezent, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 50 din 9 iunie 2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, publicată în Monitorul Oficial nr. 509 din 15 iunie 2005 a fost aprobat de  Parlamentul României.

Actul normativ menţionat anterior prevede înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private  şi transpune art.13, art.14 şi art.21 par.1 şi 2 din Directiva nr.2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 235 din 23.09.2003.

Comisia, autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României, reglementează, coordonează, supraveghează şi controlează activitatea sistemului de pensii private.

Activitatea Comisiei are drept scop protejarea intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor, prin asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private şi informarea asupra acestuia.

Comisia este condusă de un consiliu format din 5 membri, din care unul deţine funcţia de preşedinte şi altul de vicepreşedinte

Numirea membrilor Consiliului Comisiei se face în şedinta comună a celor două Camere ale Parlamentului. Aceştia trebuie să îndeplinească anumite criterii de competenţă profesională şi de probitate morală.

Înfiinţarea autorităţii de reglementare şi supraveghere a sisitemului de pensii private constituie prima etapă a asigurării cadrului legislativ pentru introducerea pensiilor capitalizate administrate privat.

Proiectul de lege privind pensiile facultative a fost elaborat în scopul de a crea un mecanism funcţional prin care se pot oferi participanţilor şi beneficiarilor pensii facultative.  Proiectul de lege vizează adoptarea soluţiei optime menite să elimine situaţiile confuze sau cele asupra cărora actorii pieţei financiare şi-au manifestat nemulţumirea, existente în prevederile  Legii nr. 249/2004, precum şi pentru eliminarea acelor dispoziţii cu caracter discriminatoriu în perspectiva respectării şi transpunerii acquis-ului comunitar.

Proiectul de lege privind pensiile facultative are în vedere o serie de modificări  semnificative care să asigure realizarea unui sistem eficient, sigur şi deschis unei game largi de participanţi. Principalele modificări avute în vedere vizează:
·         extinderea sferei de cuprindere a participanţilor prin introducerea opţiunii individuale de participare, pentru a da posibilitatea cât mai multor persoane să achiziţioneze un produs de pensie facultativă, necondiţionat de decizia angajatorului, a sindicatelor sau a reprezentanţilor salariaţilor; în acest mod, noul sistem va putea asigura pensii facultative atât în sistem ocupaţional, cât şi individual;
·         extinderea sferei administratorilor de fonduri de pensii şi la alte categorii de societăţi decât cele de pensii, utilizând astfel experienţa în administrarea portofoliilor de active  a societăţilor autorizate în domeniul asigurărilor şi în cel al investiţiilor;
·         redefinirea claselor şi plafoanelor de investire în vederea eliminării barierelor din calea liberei circulaţii a capitalurilor;
·         formularea unor prevederi care să transpună principiile şi prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr.2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 235 din 23.09.2003;
·         scutirea de impozit a investiţiilor fondului de pensii pe întreaga perioadă de acumulare;
·         reanalizarea  modalităţilor de garantare în ceea ce priveşte randamentul investiţional precum şi constituirea fondului de garantare;
·         respectarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte posibilitatea de a beneficia de pensia facultativă la 60 ani, atât bărbaţii, cât şi femeile.

Elementele enumerate au caracter de noutate şi se alătură elementelor menţinute din vechea reglementare, preluând angajamentele asumate în procesul de negociere şi de monitorizare a acestora prin intermediul subcomitetelor România-UE.

Proiectul de lege transpune prevederile:
·         Directivei Consiliului 98/49/EC din 29 iunie 1998 privind protejarea drepturilor de pensie suplimentare a persoanelor  angajate sau a lucrătorilor independenţi care se deplasează in Comunitatea Europeană;
·         Art. 15, 16 şi 17 din Directiva nr.85/611/CEE privind dispoziţiile legale, reglementare şi administrative cu privire la anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 375/31.12.1985, cu modificările 141/11.06.1993;
·         Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 235 din 23.09.2003

Proiectul de lege nu conţine prevederi care să contravină principiilor înscrise în Directiva Consiliului 86/378/EEC din 24 iulie 1986 privind implementarea principiilor egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul schemelor ocupaţionale de securitate socială.

În urma analizelor financiare efectuate, luând în considerare faptul că din semestrul al doilea al anului 2006 începe colectarea propriu-zisă, se preconizează un număr mediu de participanţi pentru anul 2006 de cca 300. 000 persoane, efectul deductibilităţii contribuţiilor acestora asupra bugetului de stat fiind de cca 700 miliarde lei, iar suma colectată în aceste fonduri de pensii la începutul anului 2007 reprezintă un disponibil pe piaţa de capital de aprox. 50 milioane euro.

În 2007, se preconizează un număr mediu de participanţi de cca 500. 000 persoane,  a căror contribuţie acumulată în fondurile de pensii facultative ar reprezenta un disponibil pe piaţa de capital de 100 milioane euro.

Aspectele financiare ale implementării pensiilor facultative – oportunităţi pentru beneficiari şi ofertanţi

Deductibilitate:
-          Contribuţia deductibilă la un fond de pensii facultative pentru angajat şi angajator în limita a 200 Euro anual pentru fiecare;
-          Contribuţia poate fi împărţită între angajat şi angajator, potrivit deciziei acestora.
-          Investiţiile activelor fondurilor de pensii facultative sunt scutite de impozit până la momentul plăţii dreptului cuvenit participanţilor şi beneficiarilor

Garantarea drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor
-          Suma totală cuvenită pentru pensia facultativă nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor nete convertite în unităţi de fond
-          Fondul de garantare este destinat plăţii drepturilor participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii,  în cazul imposibilităţii asigurării lor de către administratori şi furnizori de pensii, după caz, se va constitui în termen de 90 de zile calendaristice de la autorizarea de administrare a fondurilor de pensii a cel puţin trei administratori şi va fi administrat şi utilizat de către un Comitet format din câte un reprezentant al administratorilor şi furnizorilor de pensii,
-          Portofoliul de investiţii structurat astfel încât să elimine eventualele prevederi discriminatorii în ceea ce priveşte miscarea capitalului în spaţiul românesc şi cel economic european, după cum urmează:
a)      instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a unei instituţii de credit străine autorizate să funcţioneze pe teritoriul României şi care nu se află în procedura de supraveghere specială ori administrare specială sau a cărei autorizaţie nu este retrasă, fără să depăşească un procent mai mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului;
b)      titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice din România, emise de state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 70% din valoarea totală a activelor fondului;
c)      obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale din România sau din statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 30% din valoarea totală a activelor fondului;
d)     valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România, statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului;
e)      titluri de stat şi alte valori mobiliare emise de state terţe, în procent de până la 15% din valoarea totală a activelor fondului;
f)       obligaţiuni şi alte valori mobiliare, tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate, emise de autorităţile administraţiei publice locale din state terţe, în procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului;
g)      obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate şi îndeplinesc cerinţele de rating,  în procent de până la 5%;
h)      titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare din România sau din alte ţări, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului;
i)        alte forme de investiţii prevăzute de normele Comisiei.Rezultat al contextului evaluării cadrului legislativ privind pensiile capitalizate administrate privat din propunerile de modificare transmise de reprezentaţii celor nouă instituţii reunite pentru analiza şi din procesul de negociere în vederea integrării în UE, modifcările celor două legi vizează:

În ceea ce priveşte proiectul de lege privind modificarea Legii nr.411/2004 privind pensiile administrate privat se au în vedere următoarele:
·         analizarea unor scenarii luandu-se in considerare mai multe variante privind limitele de varsta la participarea obligatorie si facultativa la fondurile de pensii administrate privat (se pot lua variante cuprinse până în  35 obligatoriu si a celei pana la 45 de ani pentru participarea facultativa
·         cotele din contribuţia individuală de asigurări sociale care se vor administra privat, conform pilonului al doilea de pensii
·         evaluarea impactului asupra deficitului bugetar prin introducerea pilonului II de pensii şi mai ales identificarea unor soluţii viabile pentru acoperirea costurilor de tranziţie .